Intelectuals and the State: a typology of failure
The “love affair” between the intellectuals and the state has been excellently theorized by (classical) liberal thinkers such as Ludwig von Mises, Bertrand de Jouvenel, Friedrich von Hayek or Robert Nozick, to mention only a few of them. In essence, their arguments analyze and describe the resentment of the intellectuals who consider themselves to be marginalized in a “mercantile” world and who, as a consequence, virulently attack private property and its natural corollary – capitalism –, by constantly demanding the expansion of state power and attributions, together with state support for culture through subsidies, scholarships, grants, jobs etc.Intelectualii şi statul: o tipologie a căderii
Amorul dintre intelectuali şi stat a fost teoretizat excelent de gânditori liberali precum Ludwig von Mises, Bertrand de Jouvenel, Friedrich von Hayek sau Robert Nozick, pentru a nu aminti decât o parte dintre ei. În esenţă, argumentele lor analizează şi descriu resentimentele trăite de intelectuali, care se consideră marginalizaţi într-o lume "mercantilă" şi care, pe cale de consecinţă, atacă virulent proprietatea privată şi corolarul ei natural – capitalismul –, cerând în permanenţă creşterea puterilor şi a atribuţiilor statului, şi sprijinirea culturii prin subvenţii, burse, locuri de muncă etc.Cum a distrus statul fotbalul
Contrar opiniei publice fotbalul nu are nimic de câştigat din intervenţia statului. Majoritatea problemelor apare exact din această implicare, ce are drept rezultate: risipa de fonduri, subdezvlotarea cronică şi comportamentele imorale. Mai mult, anumite paradoxuri pe care specialiştii le consideră locale, gen "conducători bogaţi, cluburi sărace", derivă din mutilarea structurală a proprietăţii private asupra cluburilor de fotbal.How the State Destroyed Football
Contrary to the common belief, football doesn't gain anything from state intervention. Most of the problems appear just because of this intervention, which has the following consequences: capital consumption, underdevelopment and imoral behaviours. Some local paradoxes, such as "rich presidents, poor clubs", can be explained by the legal status of property of football clubs.Capitalism is bound to be or become orthodox
Searching (toghther with Mises) for the enemies of capitalism we dive (alongside Rothbard) beyond the surface of economic policies viciated by intellectual error or narrow interests only to reach at the core of the revolts against nature and at the hideous projections in the immediate of certain depersonalizing "credes". These are actually the two sides of the same coin, having in common the total or partial rejection of consistent personalism in economy, law and spirituality.Capitalismul are vocaţia de a fi sau a deveni ortodox.
Urmărind (pe linia lui Mises) duşmanii capitalismului, ajungem (cu Rothbard) dincolo de suprafaţa politicilor economice viciate din eroare intelectuală sau interes îngust, la fondul revoltelor împoriva naturii şi la proiecţiile funeste în imediat ale anumitor „crezuri” depersonalizante, în fapt două faţete ale aceleiaşi monede, care au ca numitor comun respingerea parţială sau totală a personalismului consecvent în economie, drept şi spiritualitate.·
