Walter Block ne sparge câteva cărămizi de pe piept
Statul ca Big Brother
Toţi cei care pledează pentru stat şi intervenţia acestuia îşi vor vedea risipite visele fără prea multe menajamente. Vor descoperi – cu multă uimire inocentă – că instituţia adorată nu este altceva decât o mare şi malefică eroare, în primul rând intelectuală. Că natura însăşi a statului este agresivă. Că toate aşa-numitele bunuri "oferite" de către stat (apărarea, justiţia, moneda, programele asistenţiale etc.) sunt pilonii de bază ai edificiului său, etic de nejustificat si economic falimentar. Pe scurt, un necesar şi binevenit duş rece.The State as Big Brother
All those pleading for the state and its intervention will be almost brutally awaken to the crude reality. They will discover – innocently astonished – that the institution they adore (worship even) is nothing more than a big and malefic intellectual mistake. They will be told that the state’s nature is aggressive. That all the so-called goods "offered" by the state (justice, defense, fiat money, welfare programs, etc.) are necessary pillars of its ethically unjustifiable and economically broke edifice. In a few words, a welcome cold shower.The Economic Jerry-built Foundations of a Phantomatic Libertarianism
Balcerowicz is far from erecting a body of logically connected statements the reader could use to better understand economic reality. On the other hand, the book could have been an exercise in historical understandinging based on implicit, robust economic theory. We do not find this either, but a mix of clichés, quack medicine, ambiguous statements, contradictions, declarations of adherence to some or other school of thought or simply nonsense. We are faced with an edifice made of cardboard ready to fall at first touch, that cannot lead to anything but a phantomatic libertarianism. After reading, the lasting thought is that Balcerowicz is not an economist, but an economic quack.Butaforia economică a unui liberalism fantomatic
Balcerowicz este departe de a construi un corp de enunţuri legate logic, cu care cititorul să poată, după ce le însuşeşte, să înţeleagă mai bine realitatea economică. Cartea ar fi putut fi, în schimb, un exerciţiu de interpretare istorică în lumina unei implicite teorii economice robuste. Nici aşa ceva nu găsim, ci doar un amestec de şabloane, leacuri băbeşti, exprimări ambigui, contradicţii, declaraţii de adeziune la un anume curent de gândire sau pur şi simplu exprimări fără noimă. Ni se pune în faţă un edificiu de carton gata să cadă la prima suflare, care nu poate servi decât unui liberalism fantomatic. Impresia după lectură este aceea că Balcerowicz este un vraci economic, nu un economist.Freedom of Speech in Romania's Radio and TV: an Illusion
There is a seeming difference between printed press and radio-TV with regard to their submission to power. One outstanding reason is that while for the printed word there is not a specific modality of infringing upon property rights, in the realm of radio and TV we have one particular way to annul liberty – the license. Through it the authority, the state, the politicians (or whatever one chooses to call the organized group that uses legislation as a veil for aggression) decides who gets to be “on air” and who doesn’t. One could call this state of affairs however one wants, but one cannot talk about freedom of speech and avoid being utterly ridiculous.Iluzia libertăţii în audio-vizualul românesc
Între presa scrisă şi audio-vizual există o diferenţă vădită de supunere faţă de putere. Un prim motiv sare în ochi – în timp ce pentru ziare si reviste nu există un mod specific de încălcare a dreptului de proprietate, în domeniul televiziunii şi radio-ului există o formă caracteristică de anulare a libertăţii – licenţele de emisie. Prin ele autoritatea, statul, politicul (sau cum doriţi să numiţi grupul organizat ce foloseşte legislaţia drept paravan pentru savârşirea agresiunii) decide cine are acces la spaţiu de emisie si cine nu. Putem numi această stare de fapt oricum dorim, dar nu mai putem vorbi de libertatea de exprimare fără a cădea în ridicol.·
