Activitatea antreprenorială și problema echilibrului economic în viziunea Școlii Austriece
Teza de doctorat a Dianei Costea își propune să descifreze locul antreprenorului în gândirea economică austriacă și să analizeze critic, comparativ, din acest punct de vedere, câteva domenii – teoria monopolului, a echilibrului economic, a calculului economic și a firmei – în care abordarea economiștilor austrieci si cea neoclasică prevalentă sunt divergente.
Ciclul în teoria economică modernă
Teza de doctorat a lui Marius Spiridon:
Lucrarea de faţă nu este o lucrare mainstream, nici metodologic şi nici din alt punct de vedere. Ea pune problemele la un nivel fundamental, atât teoretic cât şi instituţional. La nivel teoretic, lucrarea face parte din tradiţia praxeologică misesiană, centrată pe încrederea în capacitatea raţiunii şi logicii umane în a analiza legile care guvernează acţiunea şi interacţiunile personale, adică ceea ce numim „fenomene sociale”. Acest filon praxeologic este prezent ca un fir roşu pe tot parcursul lucrării, lucrarea însăşi fiind o pledoarie nu numai pentru o anumită explicaţie a ciclului ci şi o ilustrare a fertilităţii intelectuale a acestui tip de demers. Dorinţa de a merge la fundamente, specifică praxeologiei şi ştiinţei economice în general, nu este abandonată nici când vine vorba de palierul instituţional. Cadrul instituţional prezent, printre trăsăturile de bază ale căruia se numără banca centrală, rezerva fracţionară, deficitele bugetare, datoria publică, statul asistenţial etc., nu este luat nici drept singurul posibil şi nici drept cel mai bun fără discuţie. Trebuie distins cu grijă între imposibilitatea naturală şi imposibilitatea ideologică. Cea din urmă nu reprezintă câtuşi de puţin un argument valid împotriva discutării cu seriozitate a meritelor aranjamentelor instituţionale alternative.
Acţiunea umană
Murray Rothbard numea Acţiunea Umană "biblia economică a omului civilizat," iar MisesRomania.org are privilegiul de a recomanda tratatul ca pe întâiul volum al Filocaliei cercetătorului cu discernământ, în domeniul ştiinţelor sociale. Atât este de cuceritoare armonia sănătoasă pe care o inspiră edificiul misesian, încât este greu de a nu-l include printre manifestările catafatice de prim rang ale unui întreg spiritual mai bogat. Folosul maxim de pe urma lecturii sale îl vor culege cei ce vor identifica spiritul misesian în toate părtile lucrării, situându-l, în venerabila tradiţie asociată numelor lui M. N. Rothbard şi ale discipolilor săi, deasupra literei lui Mises.
Primele trei părţi ale lucrării explorează semnificaţia ideii de apriori metodologic şi locul ei în cadrul ştiinţelor sociale, dezvoltând fundamentele praxeologiei, de la o primă analiză a categoriei de acţiune până la principiile generale ale cooperării sociale şi la rolul acţiunii calculate. Înţelegerea catalacticii (teoria economică propriu-zisă), în cadrul căreia teoria preţurilor gravitează în jurul chestiunilor naturii şi posibilităţii calculului economic, nu este posibilă fără un studiu aprofundat al acestor capitole introductive.
Cititorul va fi condus rapid către ideea că, la nivelul bazelor epistemologiei, empirismul literalmente ucide, iar raţionalismul este dătător de viaţă. Însă abordarea neviciată (raţionalistă) a dreptului şi economiei, ca şi interpretarea evenimentelor umane, presupune, pentru a-l parafraza pe Mises, prudenţă şi subtilitate pe toate palierele, iar minţile necritice şi superficiale s-au rătăcit în mod repetat, confundând cu neatenţie diferitele metode epistemologice implicate în asemenea demersuri.
Mulţumim şi pe această cale D-nei Bettina Bien Greaves, fără de care această traducere nu ar fi putut apărea pe site-ul nostru. Mulţumim, de asemenea, anticipat, tuturor celor care ne vor face sugestii de îmbunătăţire a traducerii.
